Our History

In anul 1949, in cadrul Filialei din Cluj a Academiei Romane, a luat fiinţă un grup de cercetare in domeniul chimiei format din nouă persoane, cadre didactice ale Facultăţii de Chimie a Universităţii "V. Babeş" Cluj, grup care şi-a inceput activitatea in localurile Facultăţii.

La scurt timp, in anul 1950, acest grup a constituit nucleul pe baza căruia a fost infiinţat " Institutul de Chimie " al Filialei din Cluj a Academiei Romane, institut inzestrat, din 1951, cu un local propriu, in care işi desfăşoară activitatea şi in prezent.

Pe parcursul existenţei sale de mai bine de o jumătate de secol, Institutul de Chimie a cunoscut o dezvoltare continuă, atat prin mărirea localului şi completarea lui, inzestrarea laboratoarelor şi a bibliotecii, cat şi prin numărul crescand de cadre de cercetare proprii. In toată această perioadă, in activitatea Institutului au fost angrenate şi cadre didactice de specialitate provenind din toate instituţiile de invăţămant superior din Cluj.

Din punct de vedere administrativ, in decursul timpului, Institutul s-a aflat succesiv sub tutela Academiei Romane, a Ministerului Invăţămantului, a Ministerului Industriei Chimice şi Petroliere - prin Institutul Central de Chimie, a Ministerului Cercetării şi Tehnologiei, iar actualmente a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Departamentul Cercetării.

Aceste fluctuaţii administrative au avut un efect şi asupra profilului temelor de cercetare abordate, dar nu integral, o serie de preocupări de tradiţie fiind menţinute, cu sacrificii. Aici se inscriu direcţiile de cercetare fundamentală care au fost iniţiate de marile personalităţi care au condus, in perioada iniţială, destinele acestui Institut.

In primul rand se cuvine menţionată Acad. Raluca Ripan, ctitorul şi primul său Director (1951-1970) al cărei nume il poartă Institutul incepand din 1994. Această proeminentă personalitate a şcolii de chimie clujene a fost secondată de Acad. Ioan Tănăsescu, de profesorii Constantin Macarovici (mulţi ani Director adjunct ştiinţific al Institutului) şi Cornel Bodea, ambii membri corespondenţi ai Academiei Romane, de profesorii Candin Liteanu şi Maria Ionescu.

Domeniile de cercetare consacrate de aceştia au fost preluate de colaboratorii şi elevii lor, care, la randul lor, au pregătit şi pregătesc noi generaţii de cercetători.

Principalele direcţii ce au jalonat cercetarea din Institut au fost : chimia combinaţiilor complexe ; chimia oxizilor micşti şi a combinaţiilor in stare solidă in general ; chimia produşilor naturali, combinaţii steroidice, feromoni ; chimia compuşilor heterociclici ; chimia combinaţiilor element-organice. Deşi tematica cercetării s-a adaptat, in decursul timpului, atat cerinţelor organelor tutelare de care a depins Institutul, cat şi evoluţiilor pe plan mondial - această tendinţă fiind tot mai bine pusă in evidenţă in ultimii ani - marea majoritate a direcţiilor menţionate mai sus s-au conservat şi se dezvoltă şi in prezent.

Astfel, in domeniul combinaţiilor complexe, cu precădere cele din grupa polioxometalaţilor, au fost publicate incă sub conducerea Acad. Ripan peste 8o de lucrări, la care se adaugă alte cateva zeci elaborate de urmaşii şi elevii săi. Alături de dezvoltarea considerabilă a unor aspecte fundamentale, aceste lucrări au vizat şi o serie de aplicaţii ale combinaţiilor studiate in domenii cum sunt, de pildă, chimia analitică (noi reactivi), chimioterapia unor afecţiuni, catalizatori şi altele.

De asemenea, in domeniul chimiei stării solide au fost efectuate studii privind mecanismele de sinteză şi, pe baza acestor cercetări fundamentale, s-au obţinut o serie de noi compuşi cu proprietăţi luminiscente, care au fost testaţi şi au găsit aplicare in confecţionarea unor tuburi şi lămpi fluorescente, intensificatori de imagine şi alte dispozitive optoelectronice.

Cercetările din domeniul produşilor naturali au vizat, printre altele, sinteza unor hormoni steroidici şi a unor analogi cu activitate fiziologică. A fost apoi deschis, plecand de la compuşi steroidici şi extinzand gama structurală la alte clase de substanţe organice, un domeniu nou de cercetare, cel al exohormonilor insectelor, feromonii. Acestor studii li s-a găsit, practic imediat, un domeniu de aplicare, cel al producerii, in chiar cadrul Institutului, de compuşi şi produse condiţionate feromonale, utilizate in combaterea ecologică a unei serii de dăunători ai culturilor agricole, viilor şi pădurilor. Pe piaţa internă ca şi pe cea a Uniunii Europene, aceste produse au o largă desfacere in fiecare an. Cercetarea desfăşurată continuu in Institut asigură diversificarea produselor din această categorie.

Timp de cateva decenii au existat şi preocupări privind compuşii fosfor-organici, finalizate cu tehnologii ce s-au aplicat industrial, pe langă comunicări ştiinţifice şi cărţi. Factori obiectivi - scăderea interesului pentru pesticidele fosfor-organice - şi subiectivi - lipsa de continuitate a colectivului - au dus la sistarea acestei direcţii de studiu.

In schimb, chimia combinaţiilor heterociclice, axată in special pe compuşii aromatici cu azot, a cunoscut o dezvoltare continuă şi a generat preocupări similare in colective de la Facultatea de Chimie, ajungand una dintre cele mai vizibile direcţii de cercetare din şcoala clujeană de chimie organică. Monografia asupra chimiei fenotiazinei, redactată in Institut, are sute de citări in literatura de specialitate, fiind şi acum, după trei decenii, un reper bibliografic esenţial in domeniu.

In ciuda tuturor dificultăţilor, mai ales de natură financiară cu care este confruntat, Institutul de Cercetări in Chimie " Raluca Ripan ", aflat in plină restructurare pentru a se adapta cerinţelor actuale, continuă să fie ceea ce şi-au propus fondatorii săi : un centru de excelenţă al cercetării ştiinţifice din Transilvania.

Prin Hotărarea de Guvern nr.1076/1.nov.2007 institutul a trecut in structura Universitaţii Babes-Bolyai ca unitate de cercetare fără personalitate juridică in subordinea Rectorului. Prin hotărarea senatului nr. 308/13.05.2013 se certifică ca unitate de cercetare a Universitaţii Babes-Bolyai fiind si acreditată ca unitate CDI tip specializare inteligentă pe servicii inovative in perioada 2016-2020.